Cum iti asterni, asa dormi

Fiecare cu tabieturile lui. Fiecare cu diminetile lui. Cred, insa, ca toata lumea e de acord ca lenevitul dimineata printre cearceafurile moi este unul din cele mai placute lucruri din lume. Mai ales atunci cand esti si obosit, si nu-ti vine sa te trezesti, ci sa te afunzi in pat, sub plapumi si perne. O cafea aburinda, o carte buna, un croissant proaspat si niste lenjerii de pat moi. Iata tot ce imi pot dori pentru a incepe o zi de weekend in cea mai buna dispozitie.

De fapt, ma gandeam ca patul este unul din locurile unde petrecem cel mai mult timp: cateva ore bune de somn (cel putin sapte), cateva minute de leneveala, tot in bat ne aruncam atunci cand vedem un film, in pat pentru un somn de dupa-amiaza pe fuga, in pat pentru dragalit si iubit.

Patul e locul unde ne regasim pe noi insine. Si atunci, nu ar trebui sa privilegiem acest loc?  Ar trebui sa ne simtit bine, foarte bine, in pat, iar lenjeriile de pat sunt importante in aceasta ecuatie.

Ati vazut cred reclama de la Ikea? Unii planuiesc, altii viseaza. Dimineti in felul tau. Si, in patul tau, as adauga acum.

Suesa:http://www.lenjeriidepatoutlet.com/Lenjerie-de-pat-POLY-1-1-GRATIS-COD-POLY017-d334.htm

Uneori trebuie sa optam intre lenjerii de pat ieftine si lenjerii de pat de calitate. Alteori, daca stii unde sa cauti, gasesti calitate la preturi avantajoase. De exemplu, lenjerii de pat Pucioasa, le poti cumpara avantajos, ai si calitate si o gramada de modele. Aceste lenjerii de pat sunt cu modele 3d si 100% din bumbac. Cel mai atragator element al acestora sunt culorile deosebit de vii si modele in care te poti regasi.

In plus, sunt lenjerii romanesti. Si stim bine cum sunt lenjeriile chinezesti creponate, culorile se duc rapid, nu sunt deloc confortabile,iar preturile nu sunt chiar asa mici in comparatie cu lenjeriile de Pucioasa, care sunt lenjerii de pat ieftine, daca faci un raport calitate pret si te mai uiti si la ofertele de pe site.

Sursa: http://www.lenjeriidepatoutlet.com/Lenjerie-de-pat-BUMBAC-100-1-1-GRATIS-COD-M-307-d486.htm

De la WordPress la Bulletindada.ro

De cativa ani de zile scriu pe WordPress, insa de la o vreme m-am tot gandit sa trec pe .ro. Vorbeam deunazi cu un alt prieten blogger si imi spunea sa nu fac asta inainte de a ma informa foarte bine despre ce presupune a trece la un domeniu propriu,  importanta unui domeniu propriu, avantaje, dezavantaje si mai ales importanta unui hosting de calitate.

Si ba mi-am prins urechile, ba am gasit explicatii foarte bune, asa ca am decis sa sintetizez un pic din ce am gasit eu. Daca tu stii mai bine sau mai multe, lasa-mi un comment.

De ce sa treci de la WordPress la domeniu propriu ?

•       Un domeniu propriu iti permite sa ai un site internet personalizat, cu adresa de mail personalizata, ceea ce este mult mai profesional.
•         O adresa web de tipul www.bulletindada.ro este mult mai usor de tinut minte decat o adresa cu un link mult mai lung, unde numele blogului e urmat de wordpress.com,etc.
•        Motoarele de cautare acorda o importanta crescuta site-urilor cu domeniu propriu. Optimizarea SEO e foarte importanta pentru a-ti creste reputatia in Google si a atrage mereu noi cititori.
•        O adresa .ro sau .com arata mai bine pe cartile de vizita ! (sic !) Asta pentru ca pentru femei va conta mereu culoarea.
•         Un nume de domeniu e mai credibil in ochii cititorilor vostri in ceea ce priveste seriozitatea continutului.

Odata ce treci pe domeniu propriu, e foarte important sa ai hosting de la firme ok, care stiu ce fac si care comunica usor cu tine.

Te poti lovi de diverse probleme, si daca esti in situatia mea, fara experienta in astfel de lucruri, trebuie sa stii ca te poti baza pe cineva.

E bine sa stii ca tarifele de hosting pot fi destul de mici, fiind un serviciu accesibil oricui, iar preturile lor cresc odata cu necesitatile tale : numarul de conturi de email, spatiul HDD,traficul tau lunar.

Eu voi trece pe bulletindada.ro in curand, iar hosting voi lua de la Webrahosting, de unde poti cumpara si domenii si diverse pachete de gazduire web. In functie de spatiul de care ai nevoie, traficul pe care il ai si altele, Webrahosting are 4 pachete de gazduire web. Pentru inceput si pentru ca nu ma da traficul afara din casa, voi lua pachetul cel mai ieftin, dar speram sa crestem si sa upgradam.

Unteatru cu Eliade: La tiganci

Cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor, acesta patrunde intr-o dimensiune sacra, paseste dincolo de timpul istoric. Pentru o experienta teatrala autentica spectatorul trebuie sa patrunda intr-un alt timp odata ce intra in sala de teatru si luminile sting si apoi se aprind catre o alta lume.

Cand pui in scena o nuvela fantastica foarte cunoscuta publicului roman, cum e La tiganci, de Mircea Eliade, trebuie sa iei in considerare mijloacele pe care le ai pentru a-l fura pe spectator si a-l duce in alta lume.

Cand ai bugete imense si tehnologie, nimic nu pare prea greu. Cand ai imaginatie, nu-ti mai lipseste nimic, este exact resursa folosita de cei de la Unteatru (regizorii Andrei si Andreea Grosu), care au reusit o punere in scena orginala a nuvelei La Tiganci, chiar daca singura sala de care beneficiaza este mezaninul unei cladiri vechi.

„Toti visam, spuse. Asa incepe. Ca intr-un vis.”

Fantasticul este un copac de plastic rasturnat, 6 usi de metal si un balansoar de lemn. Gavrilescu este Richard Bovnoczki, un actor pe care il vad prima data pe scena, si care l-a studiat foarte bine pe Eliade.

sursa:http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/

In penumbra anumitor scene, profilul lui seamana cu Eliade, vocea lui pare sa fie vocea adevarata din romanele lui Eliade, cea pe care o auzi in minte, cand citesti Huliganii sau La Tiganci. Richard Bovnoczki are vocea putin obosita, dezamagita si nedumerita a unui om care a ratat totul in viata. Chiar si numai auzindu-l si Gavrilescu prinde viata, dar tot restul jocului actoricesc al lui Bovnoczki este exceptional.

„Pentru pacatele mele am ajuns profesor de pian, dar idealul meu a fost, de totdeauna, arta pura. Traiesc pentru suflet.”

Iesind din spatiul profan care il sufoca pe Gavrilescu, acesta patrunde in spatiul racoros de la tiganci, in lumea fantastica a esentelor eterne. De aici, lumea reala e cea care pare vis ireal. Cele trei aparitii feminine care il tenteaza pe profesor cu jocul lor nebunesc, par 3 iele (Corina Moise, Florina Gleznea, Cristina Casian), 3 spirite demonice, imbracate in negru si razand in hohote in jurul lui Gavrilescu.

„Ai fost un prost. Nu trebuia s-o visezi, trebuia s-o iubesti.”

Prins intre 2 lumi, intre sacru si profan, Gavrilescu se pierde. Iesind de la tiganci, viata si timpul real nu ii mai apartin. El trebuie sa se intoarca la tiganci, singurul loc din lume care ii poate reda sensul, iar aici se intalneste cu marea lui dragoste, Hildegard, interpretata de Mihaela Trofimov, care face un dublu rol exceptional.

Actorii, decorul minimalist folosit cu multa imaginatie, obiecte-simbol care te ghideaza lin in lumea fantastica fac ca piesa La tiganci de la Unteatru sa fie una la care sa merite sa mergi. Iar faptul ca e un succes este demn de toata admiratia: La tiganci este departe de a fi o nuvela cu miez dramatic si este o opera cunoscuta si admirata de public, astfel incat piesa trebuie sa se ridice la nivelul asteptarilor.

Unteatru, La tiganci

 

 

 

 

Filme de Oscar: Birdman

In Birdman or (The Unexpected Virtue of Ignorance), in regia lui Alejandro González Iñárritu, Michael Keaton interpreteaza rolul unei foste vedete, Riggan Thomson, ramas in amintirea publicului in special pentru interpretarea super-eroului Birdman, aparut pe marile ecrane in anii 90.

20 de ani mai tarziu, Thompson nu mai este demult cel mai in voga actor de Hollywood. Fara niciun ban, despartit de sotia sa (Amy Ryan), cu o fiica dependenta de droguri pe care abia o cunoaste (Emma Stone), si uitat demult de fanii sai, Thompson incearca sa-si demontreze siesi si lumii intregi ca inca valoreaza ceva, scriind, regizand si jucand intr-o piesa pe Broadway, adaptata dupa piesa lui Raymond Carver, „Despre ce vorbim cand vorbim despre dragoste”.

In timp ce Thompson sa puna in scena perfect piesa, temandu-se de critici si de performantele actorilor angajati, in special cea a lui Mike (Edward Norton) cu care are conflicte dese, filmul se concentreaza de fapt pe problemele personale din viata lui Thompson: relatiile sale defectuoase, tensiunea dintre Broadway si Hollywood, iubire, respect de sine, ambitii, vise.

Birdman e un film despre un tata, un sot, un iubit, un actor care traieste in umbra si amenintarea unui super-erou pe care l-a interpretat in tinerete. Fantoma lui Birdman il bantuieste pe Thomspon, ca un alt sine intunecat al sau, si care il arunca in prapastia auto-distrugerii.

Birdman este un film despre un om pe care faima l-a golit de sens. Odata pe val, Thompson a ajuns sa creada ca e un super-erou, un nemuritor, insa viata ii arata odata cu trecerea timpului ca nu e decat un barbat care a ratat totul in viata: are o casnicie esuata, o cariera esuata, a esuat in rolul de tata si in tot ce a facut. Piesa de pe Broadway este singura lui sansa de a demonstra ca este mai mult de atat, de aceea presiunea psihica devine din ce in ce mai mare, fiind din ce in ce mai nesigur ca o sa reuseasca.

Birdman e un film spectaculoas in ansamblul sau: te cucereste cu o drama care poate fi a fiecaruia dintre noi in incercarea disperata de a demonstra ca viata are un sens si ca noi valoram ceva, si cu o imagine, care adesea pare thriller, adesea pare, vis, adesea pare viata.

Filme de Oscar: The Imitation Game

The Imitation Game, in regia lui Morten Tyldum, cu Benedict Cumberbatch si Keira Knightley este un film destept si calculat, precum masina pe care Alan Turing vrea sa o inventeze.

The Imitation Game aduce in prim plan povestea lui Alan Turing (Benedict Cumberbatch), matematicianul de geniu care in timpul celui de-al doilea razboi mondial, este angajat de guvernul britanic pentru a descifra misterioasele coduri ale masinii nemtesti Enigma. Alaturi de colegii sai matematicieni, Alan Turing construieste o masina care sa decodeze mesajele nazistilor si sa ii ajute pe Aliati sa castige razboiul.

Filmul incepe insa in Manchester, 1951, cand politistii suspecteaza o spargere in casa lui Alan Turing, ne poarta in perioada razboiului, aratandu-ne cine este de fapt Alan Turing si importanta muncii sale. Chinuindu-se sa gaseasca algoritmul castigator si sa se inteleaga cu colegii, Turner isi aminteste de studentia si adolescenta sa. Filmul descinde astfel treptat din timpurile prezente pana in trecut, in timpul celui de-al doilea razboi mondial si in adolescenta lui Alan Turing. Cu fiecare secventa ce schimba axa temporala telespectatorul descopera noi informatii ce il ajuta sa adauge noi piese la puzzle-ul pe care il reprezinta The Imitation Game.

Detaliile se leaga perfect, totul este calculat cu precizie, filmul insusi ne introduce in mintea unui matematician, dar asta e poate si ceea ce il face sa para cam rece, sau prea calculat si lipsit de o emotie vie, care sa te faca sa plangi sau sa indragesti personajele.

Pe langa subiectul Enigma, filmul abordeaza si un subiect delicat: legea britanica in acea vreme ce condamna homosexualitatea ca pe un act de indecenta, iar cei gasiti vinovati erau fie trimisi la inchisoare, fie puteau alege un tratament hormonal care ii facea impotenti si le reducea libidoul. Alan Turing a fost victima acestei legi in 1952, cand a ales tratamentul hormonal, caci daca ar fi intrat la inchisoare nu si-ar fi putut continua munca de a crea inteligenta artificiala, un calculator care sa gandeasca, masina considerata prototip pentru calculatoarele pe care le folosim astazi.

Astfel, eroul celui de-al doilea razboi mondial devine depresiv si in cele din urma se sinucide. Filmul pastreaza insa o distanta rece fata de ceea ce inseamna viata privata a lui Alan Turing, accentul ramand pe figura de matematician si geniu, fara sa ne introduca in angoasele si abisurile acestuia.

The Imitation Game este un film puzzle, pare mai degraba un film detectiv, unde tehnica reuseste perfect dar din care lipseste putin umanitatea si caldura.

 

 

 

Carti pentru Valentin

Te-ai indragostit de literatura? Cartile sunt marea iubire a marii tale iubiri? Valentine’s Day e ocazia potrivita pentru a ridica dragostea la puterea a doua. Cucereste-i inima Valentinului tau cu carte spumoasa! O lectura care sa-l ia prin surprindere pe celalalt si sa-l convinga ca doar tu stii ce ii place si cum sa-l rasfeti! Care sunt cele mai potrivite carti de Valentine’s Day?

Mai jos, gasesti cateva idei, in functie de cui vrei sa ii faci cadou cartea si ce mesaj vrei sa ii transmiti prin cadoul tau.

Carti pentru el de Valentine’s Day

1. De ce iubim femeile, de Mircea Cartarescu, aparuta la Editura Humanitas.

Ajuns deja un clasic postomdern, De ce iubim femeile, e o carte plina de umor, fantezie, gingasie si mai ales dragoste pentru femei. In aceste povestioare cu talc si inedit, Cartarescu omagiaza simplu femeia  pentru ca e femeie.

2. Tot ce stiu barbatii despre femei, de Knott Mutch

Daca iubitul tau are simtul umorului si daca pretinde ca stie prea multe sau prea putine despre misterul feminin si complicata fire feminina, va gusta din plin lectura acestei carti. Tot ce stiu barbatii despre femei va fi cu siguranta o lectura inedita si originala!

3.Cincizeci de umbre ale lui Grey, Fifty Shades, de E.L. James, aparut la editura Trei.

Bestseller internatioanl, Cincizeci de umbre ale lu Grey este romanul care a inspirat filmul Fifty Shades of Grey ce apare in cinematografele de la noi incepand cu 14 februarie.

Cartea insa va ramane mereu diferita de film, iar prietenul tau s-ar putea sa guste erotismul si umorul acestei carti pline de pasiune.

Carti pentru ea de Valentine’s Day

1. Sex, shopping si un roman, de Allan de Botton, aparuta la editura Humanitas

Femeilor le place sa fie boeme, sa mearga la cumparaturi si sa se indragosteasca. Romanul lui Allan de Botton este o filosofie moderna a femeii moderne fata in fata cu dragostea. Un roman plin de umor, o lectura usoara, cu panseuri foarte bine punctate si o buna cunoastere a psihologiei feminine. Poti citi intreaga recenzie a cartii Sex, shopping si un roman.

2. Muzeul inocentei, de Orhan Pamuk

Cine a citit Muzeul Inocentei spune ca e este cea mai frumoasa carte de dragoste pe care a citit-o vreodata! Intr-un Istanbul absolut sarmant, Kemal o iubeste pe Fusun, din interes, din curiozitate, cu disperare, cu nebunie, cu toata fiinta, cu toata viata, cu tot sufletul, cu tot corpul, obsesiv, nebunesc, poetic, prozaic, in timp ce totul ii desparte.

Citeste mai multe despre Muzeul Inocentei aici.

3.Opera poetica, volum complet de poezii de Nichita Stanescu, la editura Cartier

Daca stii ca e indragostita de poezie, de plimbari prin parc, daca colectioneaza frunzele care cad toamna pe trotuare, si primavara se uita dupa unicorni prin nori, o vei cuceri pe loc cu poeziile lui Nichita Stanescu. Puteti pastra un volum pe noptiera din care sa va recitati din cand in cand o poveste sentimentala:

„Eu stăteam la o margine-a orei,
tu – la cealaltă,
ca două toarte de amforă.
Numai cuvintele zburau intre noi,
înainte şi înapoi.
Vârtejul lor putea fi aproape zărit,
şi deodată,
îmi lăsam un genunchi,
iar cotul mi-infigeam în pământ,
numai ca să privesc iarba-nclinată
de caderea vreunui cuvânt,
ca pe sub laba unui leu alergând.
Cuvintele se roteau, se roteau între noi,
înainte şi înapoi,
şi cu cât te iubeam mai mult, cu atât
repetau, într-un vârtej aproape văzut,
structura materiei, de la-nceput.”

 

 

Filme de Oscar: The Theory of Everything

The theory of Everything, cu Eddie Redmayne (Les Miserables/Ascending Jupiter) si Felicity Jones (The Amazing Spider-Man II), in regia lui James Marsh, prezinta povestea extraordinara de viata a unuia din cele mai luminate minti contemporane, renumitul astrofizician Stephen Hawking.

Realizat dupa cartea lui Jane Hawking, Dragostea are 11 dimensiuni. Viata mea cu Stephen Hawking, aparuta la noi la editura Humanitas, filmul The theory of everything descrie in principal relatia dintre Stephen Hawking si sotia sa, Jane.

Tanarul si activul student Stephen Hawking este diagnosticat la varsta de 22 de ani cu boala neuronului motor, iar doctorii ii mai dau 2 ani de trait. Cu energia neostoita a lui Jane care il iubeste pe Stephen in ciuda bolii si cu toata energia conferita de proiectele de cercetare in astrofizica, care il preocupa constant, Stephen sfideaza boala.

Preocupat sa studieze ceea ce i se spune ca are cel mai putin, timpul, Stephen alaturi de iubita sa sotie realizeaza imposibiliul: invinge timpul si boala, implinindu-si visul.

Filmul este o poveste emotionanta spusa intr-un mod emotionant cu o coloana sonora absolut superba. Mai mult decat atat, actorul Eddie Redmayne il interpreteaza magistral pe Stephen Hawking, realizand impreuna cu Felicity Jones, scene, momente ce par desprinse dintr-un film de familie, totul parand foarte veridic.

Performanta actoriceasca a lui Redmayne este convingatoare in ceea ce priveste fizicul, foarte credibila in ceea ce privestea durerea si degajata atunci cand Stephen este optimist si amuzat.

Inspirat din viata unui personaj real, Stephen Hawking, un personaj renumit la nivel international atat pentru reusitele sale profesionale cat si pentru modelul personal, filmul The Theory of Everything satisface pe deplin nevoia de voyeurism, de a vedea si a analiza ceea ce se intampla in casele, mintile si vietile personale ale celor faimosi.

The theory of everything lasa  deoparte chinurile geniului de a ajunge la faimoasele lui teorii, agonia  neputintei fizice in comparatie cu forta sa mintala in favoarea povestei de dragoste dintre Stephen si Jane. Acestia se cunosc la cateva minute dupa ce incepe filmul si se gasesc unul pe altul de la prima privire, o iubire cum numai la Hollywood se intampla.

The theory of everything este un film bun chiar si numai pentru ca prezinta viata unei personalitati mondiale, al carui exemplu personal si profesional este inspirator si emotionant. Povestea este bine inchegata, scenele urmeaza o logica coerenta a emotiei, insa pare sa ramana aici: un film bun despre un personaj interesant. Cu adevarat exceptionala este insa interpretarea lui Eddie Redmayne.

Cartile de vizita: prima impresie conteaza!

De cateva saptamani, Bulletin Dada se mandreste cu cartile sale de vizita, care impresioneaza placut pe toata lumea.

Cand mi-am facut cartile de vizita, nu prea stiam ce o sa fac cu ele si nici de ce vreau sa le fac. Intre timp am realizat cat de important e sa stii sa te vinzi.

Cartea de vizita e ca o prima impresie pe care o faci cuiva. Daca vrei sa pari sofisticat, iti trebuie carti de vizita sofisticate, daca vrei sa fii orginal, alege un model original, dar oricum ar fi cartile de vizita trebuie sa fie impecabile.

Pentru a nu da gres, alege un model de carti de vizita de Lux pe care il poti personaliza dupa propriul gust.

Avantajele cartilor de vizita de Lux este ca iti ofera o gama mare de finisaje si cartile tale de vizita vor fi imprimate pe cartoane premium, de buna calitate.

Exista chiar si carti de vizita pe carton multistrat, alcatuit din 2 sau chiar 3 straturi de carton, din care rezulta o carte de vizita groasa, tare si cu stil.

Daca vrei ceva putin glamour, chic dar si elegant-sobru, cea mai buna alegere este modelul de carti de vizita cu Folio.

Acest model implica aplicarea unei folii metalice, de diverse culori, pe cartoane spciale. Practic, cei de la tipografie vor face o matrita special pentru modelul tau de carte de vizita.

Si ceea ce ma incanta pe mine, este ca matrita trebuie aplicata manual, ca totul sa se potriveasca perfect si ca rezultatul sa fie impecabil. Scrisul de pe aceste carti de vizita are irizatii metalice, ceea ce inspira seriozitate si eleganta.

Cartile de vizita cu Folio sunt o opera de arta, in felul lor, necesita foarte multa atentie si pricepere, iar rezultatele sunt pe masura.

Cand oferi cuiva o astfel de carte de vizita cu siguranta ca va fi mai putin tentat sa o arunce la nimereala prin buzunar, ci o va pune intr-un loc mai protejat.

Dar astea nu sunt decat doua tipuri de carti de vizita de lux, trebuie doar sa te gandesti foarte bine la ce mesaj vrei sa transmita cartile tale de vizita si sa alegi modelul potrivit.

Pentru blogul meu, Bulletin Dada, un blog despre carti, am ales ca model de carte de vizita, o carte de joc de pe care nu lipseste bufnita cititoare, identitatea vizuala a blog-ului. Dar daca pentru blogul meu aceste carti merg perfect, pentru firma la care lucrez, nu se potrivesc deloc. Cand cititorii tai sunt tineri intre 18 si 35 de ani, te poti juca, cand clientii tai sunt oameni de afaceri, trebuie sa le oferi o carte de vizita care sa le inspire incredere in firma ta, sa le inspire seriozitate.

O carte de vizita impecabila este o promisiune pentru calitatea serviciilor pe care le poti oferi!

 

Top 10 carti bune, citite in 2014

Chinezu mi-a trimis si anul asta mail, sa ma intrebe care au fost cartile anului 2014 pentru mine. Este vorba de cea de-a doua editie a proiectului „Biblioteca Bloggerului Roman„.

Si cum nu rezist bibliotecilor, trebuie sa recunosc ca mi-a facut placere sa ma gandesc la cele mai frumoase carti pe care le-am citit anul trecut, la cartile care mi-au ramas intiparite in minte si care m-au impresionat in vreun fel sau altul.

1. Cronica Pasarii Arc Haruki Murakami - editura Polirom: 11 puncte

Fara doar si poate, Cronica Pasarii Arc este cea mai frumoasa carte pe care am citit-o in 2014. Pana acum nu as fi putut spune exact ce anume ma fascineaza si ma atrage atat de mult la Haruki Murakami, dar odata cu aceasta carte, de cateva lucruri despre cartile lui Murakami: fictiunea patrunde pe nesimtite in realitatea noastra opaca, vietile noastre sunt cum sunt, nici spectaculare, nici complet plictisitoare, nici drame absolute, nici bucurii marete, o rutina gri care ne invaluie intr-un cocon gri de indiferenta si rezistenta la greutati. Asa sunt si personajele lui Murakami, se simt singure, vor sa fie luate in brate, le e foame si frig, nu au nimic special, iar atunci cand fictiunea patrunde pe nesimtite in realitatea opaca, ele nu acced brusc la o lume minunata, ci sunt trimisi direct in ei insisi. Intr-o fantana adanca care e sinele nostru si pe care odata ce il cunoastem mai bine, viata noastra asa cum am stiut-o noi pana atunci ni se poate schimba.

2.Particulele Elementare – Michel Houellebecq – editura Polirom – 10 puncte

Cu greu, a trebuit sa pun Particulele Elementare pe al doilea loc in topul celor mai bune carti citite anul trecut.
Pe Michel Houellebecq l-am descoperit abia anul trecut, dupa ce ani la randul, profii de la universitate ne indemnau sa-l citim. Imi place pentru ca are o viziune originala, pentru ca vorbeste despre obsesii, manii, despre resorturi care te tin in viata si intamplari care te arunca in hau. Cred ca este unul din cei mai importanti scriitori contemporani, ar trebui sa-l citim mai mult si in Romania si sa meditam mai mult la lumile propuse in romanele sale.

3.Oscar si Tanti Roz – Eric Emmanuel Schmitt – Editura Humanitas – 9 puncte
Prima mea lectura de Eric Emmanuel Schimitt si m-a cuprins plansul. De cand n-ati mai plans citind o carte? Am plans mai mult la Oscar si Tanti Roz carte decat la piesa de teatru. Pentru ca e dramatic si inocent. Pentru ca daca Dumnezeu exista, e foarte nedrept si nu vreau sa am de-a face cu el. Pentru ca Oscar si Tanti Roz e o carte pe care trebuie neaparat sa o cititi.

4.Femeia sfasiata – Simone de Beauvoir – Editura Humanitas – 8 puncte
Femeia sfasiata e o carte pe care orice femeie ar trebui sa o citeasca si sa traga propriile concluzii. Femeia sfasiata de Simone de Beauvoir reuneste 3 nuvele despre 3 femei diferite, fiecare confruntandu-se cu o alta problema: gelozie, invidie, batranete, singuratate. Citeste intreaga recenzie Femeia sfasiata!

5. Intermitentele Mortii – Jose Saramago –  Editura Polirom – 7 puncte
Jose Saramango abordeaza in Intermitentele Mortii, un subiect interesant: Ce ne-am face daca am scapa de moarte? Saramango isi elibereaza personajele de jugul mortalitatii, dar acestea debusolate, pierd rapid sensul vietii. Si uite, asa, Jose Saramango, ne dezvaluie tragica conditie umana, sfasiata vesnic intre bine si rau, intre viata si moarte.

6. Amantii taciturni – Michel Tournier – Gallimard – 6 puncte

M-am temut tot timpul de Michel Tournier. Are faima unui scriitor dificil. Si cred ca mi-am ales bine prima carte de el: Amantii taciturni. Volumul e de fapt o colectie de povesti, de nuvele, cu tipuri diferite de naratiune si stil. Si e una mai incantatoare ca alta. Sunt imagini pe care inca le mai port in mine, vii ca niste amintiri personale.
7. Femei singure –  Cesare Pavese – Biblioteca pentru toti – 5 puncte

In femei singure, personajul principal al lui Cesare Pavese este singuratatea. Singuratatea si depresia. Intreg universul lui Cesare Pavese este plin de fantome, de oameni singuri care stiu ca doar iubirea ii mai poate salva, dar nimeni nu mai crede in iubire. Si atunci, totul e pierdut.. Femei singure e o poveste tragica despre o  lume in deriva, despre oamenii goi care sunt, care suntem.

9. Henry Miller – Tropicul cancerului – 4 puncte

Pentru ca Parisul lui Henry Miller e real si boem. Pentru ca te plimbi cu el pe strada, te cara dupa el prin crasme si bordeluri, si iti arata ca un om poate cobori jos, poate ajunge sa se tarasca pentru supravietuire, pentru a-si urma visul, singurul lucru in care crede. Pentru ca Henry Miller iti vorbeste pe sleau, despre orgasm, despre sex, despre foame, despre betie, despre ploaie, despre catedrale si te face sa vezi ca, da, viata poate fi frumoasa, in orice conditii, trebuie doar sa o iei ca atare si sa inveti sa o suporti.

8. De-a busilea prin aer – Stefan Alexandru Ciobanu – Editura Tracus Arte – 3 puncte 

Singura carte de poezii din top 10 este De-a busilea prin aer. Nu stiu cum se face ca celelalte carti de poezii au ramas in afara topului. Poate pentru ca imi place sa citesc versuri sporadic, pe sarite. Nu iau cate un volum sa-l citesc cap coada si sa-l disec. Dar am disecat putin poezia lui Stefan Alexandru Ciobanu. Citeam in metrou, in drum spre munca, o poezie pe zi. Un exercitiu minunat de poezie, pe care ar trebui sa-l faceti si voi. Cu orice poezii. Va veti aminti pe parcursul zilei, versuri, imagini, cuvinte, senzatii. Va face ziua mai frumoasa. Iar de-a busilea prin aer, e un volum cu ceva, un je ne sais pas quoi, cum zici francezii. Ca o dara de parfum care iti tulbura simturile. „Suntem dintre cei carora le trec norii prin umeri”, noi cititorii lui Stefan Alexandru Ciobanu.

 

10. Toamna la Pekin – Boris Vian – Editura Polirom – 2 puncte

Si bineinteles, nu putea sa treaca anul fara sa nu citim si ceva de Boris Vian. Toamna la Pekin este o carte labirint, o carte desert, in care te pierzi, te regasesti si iar te pierzi. Cartile lui Boris Vian nu se pot povesti, ar parea stupide, se citesc!

As mai fi pus in top, dar nu au mai incaput: Teodora Gheorghe – Moartea era un iepure schiop, Henry Miller – Sexus, Haruki Murakami – Iubita mea, Sputnik, Ellis Avery – Ultimul nud.

Si-acum sunt curioasa ce carti ati citit voi anul trecut si care v-au placut cel mai mult. Daca aveti blog, scrieti si voi, si anuntati-l si pe Chinezu, sa va adauge favoritele in Biblioteca Bloggerului Roman.

Ida – intre lumini si umbre

Ida, filmul lui Pawel Pawlikowski, este un film altfel in peisajul cinematografiei recente. E un film despre tacere si reflectie.

Filmat alb-negru, cu cadre lungi si statice asupra personajelor, la nivel vizual pelicula nu te oboseste ci iti arata parca o serie de fotografii vechi, din care reusesti sa aduni o poveste, o drama din trecut.

Personajele principale, atat Ida (Agata Trzebuchowskacat) cat si matusa sa Wanda (Agata Kulesza), ne apar mereu putin invaluite in umbra. Fetele lor nu ne sunt niciodata aratate in lumina totala, asa cum privirile lor sunt lungi, tacerile semnificative.

Ida este pe punctul de a se calugari cand isi cunoaste singura ruda: pe Wanda, o femeie singura de 40-50 de ani, care cauta refugiu in alcool si aventuri sexuale. Curand insa aflam de ce Wanda se poarta ca o fantoma si cum Ida este de fapt o calugarita catolica-evreica.

Cele doua femei pleaca intr-un road trip, in cautarea ramasitelor pamantesti ale parintilor Idei si fiului Wandei, ucisi in Polonia nazista.

Cele doua personaje fac un cuplu ciudat: Ida murmura rugaciuni la orice pas, in timp ce Wanda agata barbati si bea incontinuu. Inocenta Idei este mereu provocata de matusa sa Wanda, care o chestioneaza pe tema sexualitatii si incearca sa ii starneasca curiozitatea. Ida este misterioasa si tacuta, in vocea si gesturile Wandei transpare marea durere cu care este nevoita sa traiasca, toata alura ei de femeie puternica provenind din faptul ca a fost nevoita sa faca fata, dar de fapt simte goala si lipsita de semnificatie.

Tacerile dintre cele doua femei, zambetul Idei cand i se fac complimente legate de frumusete, umbrele si cadrele alb-negru, fac ca filmul sa-ti ramana in cap ca o icoana. Tocmai simplitatea impresioneaza in Ida si emotioneaza.

In plus, simfonia „Jupiter’ de Mozart pe care Wanda o asculta in mod obsesiv si jazz-ul lui Coltrane contribuie la creerea atmosferei care face din Ida un film deosebit.

Daca nu intelegeti de ce un film alb negru a primit in 2014, trofeul pentru cel mai bun film la premiile Academiei de Film Europene, o sa intelegeti cand il vizionati. Ida e pur si simplu, filmul perfect!