Imbratisari frante

Scrie un comentariu

Martie 15, 2014 prin raluca dan

Poate nu e cel mai bun film al lui Pedro Almodovar, insa cu siguranta este un feature film delicios pentru fanii genului si un film bun daca ne gandim la inovatie cinematografica, scenariu si emotie.

Povestea din Abrazos Rotos – Imbratisari frante ne seduce in primul rand cu farmecul molipsitor degajat de Penelope Cruz, ce o interpreteaza pe Lena, o tanara cu aspiratii de actrita, ce incearca sa scape din relatia sufocanta pe care o are cu un milionar batran (Jose Luis Gomez). Si e interesant sa o vezi pe Penelope Cruz cum se preface ca joaca prost si cum nu-si gaseste locul in lumea cinematografica, ea care pare croita pentru un platou de filmare…

broken

Scenariul se dezvaluie prin amintiri. Mateo Blanco (Lluis Homar) este un scriitor orb si un fost regizor de film care locuieste azi in Madrid si isi aminteste de trecutul sau tumultos si de povestea pasionala de iubire pe care a trait-o cu Lena. Amintirile lui Mateo Blanco, sparte de interventiile prezentului, ii cere spectatorului sa se uite cu atentie la film, pentru a aduna bucatile de puzzle si a le face o poveste coerenta. Interesant este ca Pedro Almodovar chiar reuseste sa te tina acolo in povestea pe care vrea sa ti-o transmita, ca si cum ai bea o cafea cu cineva care iti povesteste ceva din trecut. Si pentru a ajunge la propriile concluzii, trebuie intai sa asculti si sa-ti imaginezi totul sau sa te uiti la ceea a imaginat Almodovar pentru tine.

Trebuie sa spun ca pentru un fan Almodovar, filmul e ca un desert rafinat pentru un gurmand. Ai parte din plin de toate caracteristicile care te fac sa iubesti pur si simplu filmele lui Pedro Almodovar: culoare, multa culoare, intrigi inchegate, relatii complicate in stilul tipic spaniol,un pic de corrida sentimentala, dialoguri amuzante, comic de situatii, pasiune spaniola si fatalism.

broekn2

Si apoi mai e si filmul in film din Abrazos rotos. In filmul asta, toata lumea vrea sa faca filme: Mateo Blanco regizeaza un film avand-o pe Lena in rolul principal, in timp ce fiul milionarului realizeaza un documentar despre filmul Lenei. Imagini si cadre care construiesc povestea, din diverse unghiuri, in functie de regizorii filmului, asupra carora troneaza maiestuos regizorul regizorilor, papusarul suprem, Pedro Almodovar.

Apoi, Abrazos rotos, cu un titlu pompos si dramatic, se duce putin spre neo-realismul Italian si genul noir.

De ce Imbratisari frante? Pentru ca totul se frange sub greutatea timpului si sub fatalitatea destintului. Imbratisarea e ceea ce uneste doi oameni intr-un singur trup, dar nu dureaza etern. Orice imbratisare e urmata de o desfacere, ce aduce cu o sfasiere, dar care lasa in suflet si in minte amintirea ei. Si asa isi aduce aminte Mateo Blanco de tanara bezmetica ce viseaza sa devina actrita…

broken 4

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Plimbare pe elefanti

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 198 de urmăritori

dada history

Buletin DaDa

Buletin despre filme, carti si vise

Bulletin DaDa

Buletin dadaist despre India, filme, carti si publicitate

Idei Teatrale

Un blog WOW

De peste mări și țări

"Așterne-te drumului, ca și iarba câmpului în bătaia vântului."(Alecsandri)

A. R. DELEANU

A. R. Deleanu e un artist al stărilor depresive. un poet al elegiilor apocaliptice. (România literară)

Reportaje.live

“v-am lasat saraci si prosti …v-am gasit si mai saraci si mai prosti” ( Constantin Brancusi )

Nimic, Niciodata

Just another WordPress.com weblog

colectia de briose

Briose dulci, briose sarate, de la lume adunate!

Ioan Stoenică - pe potecile vieții

Fotografii si jurnale cu munti si/de sentimente. Povesti de trezit adultii.

Pauza de cafea Blog

despre viata, asa cum e ea

Festina Lente

agale, cu motocicleta prin împrejurimi

%d blogeri au apreciat asta: