Pasarea care nu e

Scrie un comentariu

Octombrie 2, 2013 prin raluca dan

Pasarea care nu e, acesta este titlul unui one-woman show care se joaca din cand in cand la teatrul de la Green Hours. Am ajuns din intamplare la spectacol, intr-o ploioasa si mohorata zi de luni si intalnirea cu Raluca Mara si cu pasarea care nu e a fost ca o intalnire cu ploaia. Revigoranta.

Din cate inteleg de pe pagina de Facebook a spectacolului, textul acestuia a fost innadit din Nietzsche, Ionesco, Dali, Bunuel, Baudelaire si altii, de catre chiar Raluca Mara, tanara care si joaca in spectacol.  Experimentul teatral i-a adus Marei premiul Maria Filotti, la Gala tanarului actor HOP, dupa care a crescut, s-a infoiat si a devenit o pasare care inca nu e, dar care invata sa zboare.

Intr-un fel, personajul din Pasarea care nu e, este o femeie care are curajul sa priveasca in sine si sa-si dea la o parte mastile. Acelasi efort de sinceritate il cere si de la public. Si poate ca acolo la Green Hours, publicul se prefacea indiferent, dar tocmai pentru ca se prefacea, inseamna ca spectacolul si-a atins tinta.

sursa:www.fieiasi.ro

sursa:www.fieiasi.ro

Pasarea care nu e e prezentata ca fiind o piesa nascuta din „nevoia de a urla lumii o multime de lucruri pe care nu avem curaj sa le spunem cu voce tare”. Eu am simtit-o mai degraba ca pe o piesa despre devenire, despre o existenta aninata in neant, care se analizeaza asteptand sa fie, sa joace rolul principal in propria viata.

De atlfel si piesa e tot o devenire. Nu e chiar o piesa de teatru, e un spectacol care nu e si care vrea sa fie, dar strigatul disperat de a fi atrage atentia si te instiga sa reflecti asupra mastilor celoralalti si mai ales asupra ta. Asta daca ai dispozitia necesara si daca esti dispus sa-ti pui sufletul pe tava. Cum spune Mara la un moment dat, sa-ti scoti sufletul, sa-l pui pe tava si sa te uiti la el ca la un strain. Asa ajungi sa-ti dai seama cine esti. Si ce nu esti. Si ce poti deveni.

Si pentru a incheia in mod poetic, am gasit poezia care cred ca a inspirat titlul si sufletul acestei piese:

Portretul pasarii care nu e, de Claude Aveline

 

Iata portretul Pasarii-Care-Nu-E.

Nu e vina ei ca cel care le face pe toate

A uitat sa o faca.

Seamana cu multe pasari, fiindca vietuitoarele

care nu sunt, seamna cu cele care sunt.

Dar cele care nu sunt nu au nume.

Iata de ce Pasarea noastra se cheama Pasarea-Care-Nu-E.

Si iata de ce e atat de trista.

Poate ca doarme inca sau asteapta sa i se ingaduie a fi.

Ar vrea sa stie daca poate sa deschida ciocul,

daca are aripi, daca nu-si pierde culorile

cand se cufunda in apa, ca o pasare adevarata.

Ar vrea sa se auda cantand.

Ar vrea sa-i fie teama c-ar putea sa moara.

Ar vrea sa faca pui mici, foarte urati si foarte vii.

Pasarea-Care-Nu-E viseaza sa nu mai fie un vis.

Nimeni nu e multumit, niciodata, nicaieri.

Cum vreti oare ca lumea sa mearga bine in conditiile astea ?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Plimbare pe elefanti

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 198 de urmăritori

dada history

Buletin DaDa

Buletin despre filme, carti si vise

Bulletin DaDa

Buletin dadaist despre India, filme, carti si publicitate

Idei Teatrale

Un blog WOW

De peste mări și țări

"Așterne-te drumului, ca și iarba câmpului în bătaia vântului."(Alecsandri)

A. R. DELEANU

A. R. Deleanu e un artist al stărilor depresive. un poet al elegiilor apocaliptice. (România literară)

Reportaje.live

“v-am lasat saraci si prosti …v-am gasit si mai saraci si mai prosti” ( Constantin Brancusi )

Nimic, Niciodata

Just another WordPress.com weblog

colectia de briose

Briose dulci, briose sarate, de la lume adunate!

Ioan Stoenică - pe potecile vieții

Fotografii si jurnale cu munti si/de sentimente. Povesti de trezit adultii.

Pauza de cafea Blog

despre viata, asa cum e ea

Festina Lente

agale, cu motocicleta prin împrejurimi

%d blogeri au apreciat asta: