Quills, placerea libertinului absolut

Scrie un comentariu

August 24, 2013 prin raluca dan

Marchizul de Sade, pe numele sau real Donatien Alphone Francois de Sade, a fost o personalitate controversata a sfarsitului de secol XVIII si a inceputului secolului XIX. Sustinator infocat al libertatii extreme, combatant neobosit impotriva moralei si religiei, un hedonist absolut, al carui singur principiu in viata era obtinerea placerii personale, Marchizul de Sade a lasat in urma un numar important de carti “sadice”. De altfel, termenul de sadism este derivate din numele sau. Nu ca inainte de el nu ar fi existat sadici, dar dupa el, acestia si-au gasit un parinte spiritual si o mostenire pe care sa o revendice pentru a-si explica identitatea.

Aristocratul de Sade si-a socat contemporanii si continua sa socheze inca si post mortem prin romanele sale pline de bestialitate, sex si practice extreme. Daca cititorii pudici ai secolului nostru ii dosesc cartile in colturi mai putin vizibile din biblioteca, contemporanii sai francezi reactionau cu mult mai mult patos. Datorita excentricitatii sale literare si nu numai, marchizul de Sade a ajuns sa fie intemnitat la Paris, de unde a fost scos prin relatiile sotiei sale, si inchis apoi la azilul de nebuni din Charenton.

sursa:www.fanpop.com

sursa:www.fanpop.com

Filmul Quills, ca un ochi voyeurist incepe chiar aici: in azilul din Charenton, unde e inchis marchizul de Sade. Film biographic, aparut in 2000 si regizat de Philip Kaufman, Quills are in rolurile principale pe Geoffrey Rush, Kate Winslet, Joaquin Phoenix si Michael Caine.

Numele filmului se traduce prin “penite de scris” si descrie perfect instrumentul ce reprezinta intreaga lume a marchizului. Inchis in camera sa somptuoasa, unde nu-I lipseste nimic din confortul unui aristocrat francez, Sade tanjeste dupa libertinaj, dupa sex salbatic, sodomizari si coruperi de fete tinere. Conducatorul azilului, un abate cu vederi largi, ii pune la dispozitie cerneala, foi si penite de scris pentru a asterne pe hartie toate fanteziile si nebuloasele ce nu-I au pace, considerand scrisul o terapie, o eliberare din pulsiunile nesanatoase ce il bantuie pe marchiz.

Precum Mario Vargas Llosa, abatele Coulmier considera ca scrisul poate fi o terapie de eliberare a pulsiunilor violente si erotice. Descarcarea lor in roman anihileaza infaptuirea lor in viata reala. La randul lor cititorii, traindu-le fictional, nu mai resimt nevoia sa le puna in practica, ramanand oameni inofensivi in societate.

“Daca nu as fi fost o femeie atat de rea si vicioasa in fictiune, nu as putea fi o femeie atat de buna in viata”-Madeleine (Quills)

Interzis spre publicare, scrierile lui ar trebui sa putrezeasca in azil odata cu marchizul, de nu ar fi frumoasa si curajoasa Madeleine, spalatoreasa care ii transcrie manuscrisul, delectandu-se cu scrierile lui pline de bestialitate, si scotandu-l pe ascuns din azil pentru a fi publicat.

sursa:www.freewebs.com

sursa:www.freewebs.com

Cand romanul lui Sade ajunge pe tarabele Parisului, toata lumea il citeste cu satisfactie pe ascuns, dar din ipocrizia bunului crestin I se interzic cartile, lumea il blameaza, iar in linistitul azil din Charenton isi face aparitia inchizitoriala doctorul Royer-Collard.

Odata cu venirea acestuia, regulile privindu-l pe marchiz devin din ce in ce mai stricte, insa acesta refuza sa-si plece capul si continua sa sfideze orice forma de autoritate. Situatia degenreaza cand marchizului i se refuza dreptul de a mai scrie. Lipsa instrumentelor de scris il innebuneste pe marchiz, care recurge la tot felul de metode ingenioase pentru a continua sa scrie. Ultima metoda, dictatul frazelor din celula in celula, un fel de telefon fara fir al scriituri, se va dovedi fatala.Sa nu uitam ca restul pacientilor din azil erau cu adevarat psihopati, iar frazele deochiate si pline de cruzime ale marchizului de Sade sunt luate drept indemnuri la actiune.

Filmul se sfarseste tragic, povestea brutala a marchizului devine realitate, jocul devine viata. Pana la deznodamantul final insa, spectatorii filmului se pot delecta cu filosofiile hedoniste ale marchizului si cu glumele lui obraznice, ce sfideaza buna morala si incurajeaza spiritele libere. Un pic de romantism, o tandrete sincera intre marchiz si Madeleine, pasiune pentru scris, fascinatie pentru sexualitate, teama de opresiune si umbra calailor ce se rotesc in jurul personajelor. Quills e asta si mai mult de atat. Un film care demasca ipocrizia si sustine libertatea sexuala si de gandire, iar la sfarist se intoarce retoric asupra propriei propagande si te pune sa te intrebi daca intr-adevar fictiunea ramane mereu intre pagini sau iese indrazneata pe strada si face ravagii. Si atunci sa aiba oare partea lor de dreptate calaii literaturii libere?

Personal, romanele Marchizului de Sade nu-mi starnesc o pofta nesatioasa de lectura, dar filmul mi-a placut foarte mult si m-a facut sa vad si sa citesc romanele sale intr-o alta cheie.

Si pentru a incheia, sa incepem:

“Draga cititorule, te las acum cu o poveste transcrisa de abatele Coulmier, un om care a descoperit libertatea, in unul din cele mai putin probabile locuri: la fundul unei calimare, in varful unei penite de scris. Oricum, te avertizez de pe acum, e o poveste inmuiata in sange, personajele ei sunt depravate, iar temele ei….sunt in cel mai bun caz complet nesanatoase. Dar pentru a cunoaste virtuatea trebuie sa ne familiarizam cu viciul. Doar atunci putem stii adevarata masura a omului. Asa ca vino…Te provoc..Intoarce pagina…”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Plimbare pe elefanti

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 212 urmăritori

dada history

Buletin DaDa

Buletin despre filme, carti si vise

Bulletin DaDa

Buletin dadaist despre India, filme, carti si publicitate

Idei Teatrale

Un blog WOW

De peste mări și țări

"Așterne-te drumului, ca și iarba câmpului în bătaia vântului."(Alecsandri)

A. R. DELEANU

A. R. Deleanu e un artist al stărilor depresive. un poet al elegiilor apocaliptice. (România literară)

Nimic, Niciodata

Just another WordPress.com weblog

colectia de briose

Briose dulci, briose sarate, de la lume adunate!

Ioan Stoenică - pe potecile vieții

Fotografii si jurnale cu munti si/de sentimente. Povesti de trezit adultii.

Pauza de cafea Blog

despre viata, asa cum e ea

Festina Lente

agale, cu motocicleta prin împrejurimi

%d blogeri au apreciat asta: