Nunti barbare

Scrie un comentariu

Iulie 21, 2013 prin raluca dan

Tocmai ce am terminat de citit romanul Nunti barbare, al lui Yann Queffelec, distins cu premiul Goncourt in 1985. Violenta nemaivazuta si ura nemasurata a unei mame fata de fiul ei sunt complet socante.

Nunti barbare este povestea lui Ludo, un copil nascut in urma unui viol. Nicole, indragostita in mod naiv de un soldat american, sfarseste prin a fi violata de acestia si prietenii sai. In urma acestui viol teribil, a carui amintire o va bantui permanent pe Nicole, se naste Ludo. Detestat de mama si de bunici, Ludo creste ascuns de privirile satenilor, inchis in podul casei, fara ca nimeni sa se preocupe de educatia lui. Acesta evadeaza din podul casei odata cu mariajul mamei sale: Nicole se casatoreste cu Micho, un barbat mai in varsta, care invinge prohibitiile sociale si se casatoreste cu Nicole in ciuda faptului ca aceasta are un copil si poarta pecetea violului. Lui Ludo pare ca incepe sa-i surada norocul alaturi de acest tata vitreg care il trateaza brusc ca pe o fiinta umana. Dar pe masura ce timpul trece, Ludo devine tot mai obsedat de mama sa si tanjeste tot mai mult dupa afectiunea sa, in timp ce Nicole il uraste din ce in ce mai mult pe fiul ei, reusind pana la urma sa-l inchida intr-un ospiciu pentru a scapa de el.

Dar Ludo nu este un nebun obisnuit, el reuseste sa evadeze din institutia unde fusese inchis si se duce sa traiasca singur intr-o nava esuata in apropiere de tarm. Fascinat dintotdeauna de mare, Ludo traieste la bordul acestei nave ruginite asteptand, visand si scriindu-i mamei sale…

Povestea lui Yann Queffelec este dura, iar autorul nu isi scuteste cititorul de niciun detaliu dureros. Lectura cartii este usor de sustinut, insa teroarea din sufletul lui Nicole iar apoi ura perfecta de care se inconjoara, neputand arunca o singura privire umana copilului sau, te roade ca un vierme pe parcursul lecturii si dupa. Imaginile descrise de Yann Queffelec persista si dupa inchiderea cartii si care ramane infipta in memorie, ca un tablou disperat al urii si al nedreptatii lumii.

Traind intr-o societate care nu ii permite sa avorteze, Nicole este nevoita sa nasca un copil pe care il uraste din prima secunda, caci o stigmatizeaza pe viata si ii aminteste in permanenta de violul suferit. Pe de alta parte, Ludo, complet inocent, este nevoit sa poarte povara faptelor tatalui sau si este condamant de catre mama sa la o viata lipsita de bucurie. Nicole si Ludo, ambii victime ale sortii si ale sistemului social inchis, se terorizeaza unul pe altul continuu, vietile lor devenind un infern permanent.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Plimbare pe elefanti

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 210 urmăritori

dada history

Buletin DaDa

Buletin despre filme, carti si vise

Bulletin DaDa

Buletin dadaist despre India, filme, carti si publicitate

Idei Teatrale

Un blog WOW

De peste mări și țări

"Așterne-te drumului, ca și iarba câmpului în bătaia vântului."(Alecsandri)

A. R. DELEANU

A. R. Deleanu e un artist al stărilor depresive. un poet al elegiilor apocaliptice. (România literară)

Reportaje.live

“v-am lasat saraci si prosti …v-am gasit si mai saraci si mai prosti” ( Constantin Brancusi )

Nimic, Niciodata

Just another WordPress.com weblog

colectia de briose

Briose dulci, briose sarate, de la lume adunate!

Ioan Stoenică - pe potecile vieții

Fotografii si jurnale cu munti si/de sentimente. Povesti de trezit adultii.

Pauza de cafea Blog

despre viata, asa cum e ea

Festina Lente

agale, cu motocicleta prin împrejurimi

%d blogeri au apreciat asta: