Ada Kaleh, insula visului si a uitarii

Scrie un comentariu

Iulie 17, 2013 prin raluca dan

„Totusi, populatia aceasta care adora filigeaua de cafea si orele de indelunga inactivitate in pragul pravaliilor are oare ceva din nostalgia vremurilor aspre de odinioara?” Realitatea ilustrata, anul VIII, nr 390, 15 iulie, 1934.

Acesta e prima relatare despre Ada Kaleh care sta suspendata pe peretele stang al Salii Oaspetilor de la Muzeul Taranului Roman, gazda expozitiei „Ada Kaleh, insula visului si a uitarii„. Pretul biletelor la expozitie este de 3 lei pentru adulti si 1.5 lei daca inca mai sunteti studenti.

Ada Kaleh, un strop de orient in mijlocul Dunarii e pentru mine mai mult o insula a visului si a povestii. Am aflat despre Ada Kaleh, nu din vreun manual de geografie sau istorie, ci dintr-un tablou pe care Cartarescu il avea agatat de pereti si din visul lui despre Ada Kaleh. Astfel, visul meu despre Ada Kaleh este un vis la puterea a doua, un vis inspirat din vis, un vis invaluit in salvari colorati si mirosind a cafea la nisip si tigari ‘Ada Kaleh’.

Numele insulei, care pare rupt dintr-o poveste din „O mie si una de nopti” inseamna in turca „insula cu turn”, pe insula gasindu-se o moschee cu turn, pe care o puteti vedea in fotografiile expozitiei de la muzeu.

Expozitia ‘Ada Kaleh, insula visului si a uitarii„, deschisa pana pe 28 iulie in sala Oaspeti de la Muzeul Taranului Roman este un recviem al expozitiei „Ada Kaleh. Insula din suflet„, deschisa pentru doar doua saptamani in august 2012. De data aceasta, organizatorii propun vizitatorilor sa vada insula prin ochii celor care au vizitat-o candva. Turisti banali, vizitatori straini, scriitori faimosi, pictori, amatori de tutun, pescari, toti acesti trecatori au notat pe cate-o carte postala, pe o pagina de jurnal, de roman sau au desenat pe o panza o impresie, un gand despre Ada Kaleh.

Pentru ca taranul roman e nascut poet, poezia nu lipseste din aceasta expozitie unde fantomele insulei Ada Kaleh umplu sala cu fosnet timid de salvari, unde frunzele de smochin fosnesc sub adierea vanticelului de vara si dinspre ape vine un miros de peste. Pozele alb negru cu Ada Kaleh le poti admira de sub navod, acuarelele in rosu si verde se intind uniform pe pereti, portrete turcite zambesc sagalnic imbiindu-te cu dulceturi, iar cand ajungi la capatul povestii, marcate cu creta „poveste. inainte nu mai este”, te lovesti de anul 1971, cand apele lacului de acumulare al Hidrocentralei Portile de Fier I au acoperit pentru totdeauna ulitele, casele si smochinii insulei Ada Kaleh, ti se pune un nod in gat.

Dupa ce iti ia ochii cu „rahat, smochine, dulceturi, cafea si tutun, carti postale, pipe, ciubuce, narghilele, margele”, cu „peisajele sale in verde si rosu”, insula Ada Kaleh, „leagan de mistere orientale” se scufunda in apele Dunarii, lasandu-te cu nostalgia de a o fi cunoscut mai bine, de a fi pasit in lumea acestei „populatii cu fes si salvari”. Se spune ca vizitatorii insulei primeau in dar de la copilasii insulei un sarpe mic, ucis in cinstea lor. Ei, iata un suvenir bizar si un mod de a lua cu tine o particica din insula..

Dar civilizatia distruge romantismul, cum ne avertizeaza un trecator din alte vremuri: „Lumina a pulverizat fantomele romantice ce bantuiau ulitele intortocheate ale insulei”, iar mai apoi, civilizatia avea sa pulverizeze complet insula cu turn din mijlocul Dunarii.

„Ada Kaleh este o livada verde pe Dunare, o fermecata oaza acvatica, gradina de smochini si trandafiri suspendata in apa, ostrov de chiparosi si migdale”. Miko Ervin, Portile de Fier, 1972

Deschisa pana pe 28 iulie, Ada Kaleh si fantomele sale va asteapta cu un buchet mare de floarea soarelui sa veniti sa va amintiti de ea!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Plimbare pe elefanti

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 212 urmăritori

dada history

Buletin DaDa

Buletin despre filme, carti si vise

Bulletin DaDa

Buletin dadaist despre India, filme, carti si publicitate

Idei Teatrale

Un blog WOW

De peste mări și țări

"Așterne-te drumului, ca și iarba câmpului în bătaia vântului."(Alecsandri)

A. R. DELEANU

A. R. Deleanu e un artist al stărilor depresive. un poet al elegiilor apocaliptice. (România literară)

Nimic, Niciodata

Just another WordPress.com weblog

colectia de briose

Briose dulci, briose sarate, de la lume adunate!

Ioan Stoenică - pe potecile vieții

Fotografii si jurnale cu munti si/de sentimente. Povesti de trezit adultii.

Pauza de cafea Blog

despre viata, asa cum e ea

Festina Lente

agale, cu motocicleta prin împrejurimi

%d blogeri au apreciat asta: